CONDITIONS OF PEACE

Martie - Noiembrie 2020

În acest proiect am reunit organizații activiste sau de artă care au identificat lipsa unei viziuni a păcii precum și reproducerea constantă a unor relații sociale ce conduc la război ca factorii principali ce amenință Europa în acest moment. Fie că războiul reprezintă continuarea politicii sau vice-versa, pacea nu apare în această ecuație. Reprezintă așadar pacea un efort politic? Capitalismul și forma sa neo-liberală în mod special, a externalizat (privatizat și externalizat) costurile democrației în producție precum și în instituțiile de stat. Într-un astfel de sistem drepturile omului nu sunt inerente și imanente ci o altă formă a drepturilor de proprietate, iar viața însăși este comodificată precum este foarte clar demonstrat acum, în perioada COVID-19.
Scopul proiectului este de a întări pacea și democrația în Europa prin rememorarea activă a Declarației Schuman și a Proclamației Cartei Drepturilor Fundamentale a Unieunii Europene ca momente de bază a realizării păcii – prima pentru construcția unor instituții politice comune care să asigure cooperare economică și o distribuție a resurselor publice, a doua pentru garantarea unor libertăți de bază, participare și securitate socio-economică.
Conceptele de “pace mondială” și de “bunăstare” au dispărut momentan din discursul contemporan. Pacea mondială, cea despre care se vorbește în deschiderea Declarației Schuman, a devenit un orizont de așteptare doar în urma a două războaie mondiale și a unei importante recesiuni economice, evenimente ce au determinat o imensă distrugere de vieți omenești, mijloace de producție și cultură. Perioada ce a urmat războiului a fost una de înnoire a fiecărui aspect al vieții în Europa și care a însemnat o profundă înțelegere a faptului că pacea, libertatea și bunăstarea sunt valori interdependente, care se împletesc. Proiectul dorește să dezvolte cunoașterea și dezbaterea acestor evenimente istorice precum și a conceptelor cheie care au stat la baza acestora precum și relevanța acestora în ziua de azi, în special în rândul tinerilor, cu scopul dezvoltării unui simț al istoriei comun ce are potențialul de a reduce atractivitatea populismului și extremismului.
Odată cu intensa creștere economică, după cel de-al Doilea Război Mondial, conceptul de bunăstare a apărut sub forma statului bunăstării sociale în Europa de Vest și sub forma socialismului în Estul Europei, incluzând democratizarea și solidaritatea dintre țările europene și neeuropene. Cu toate acestea, criza economică a anilor ’70 și globalizarea, au adus o nouă paradigmă, cea a neoliberalismului occidental, cu concepte de bază precum piață liberă și financializare, precum și individualism și concurență ca relații sociale. Acest lucru a dus la creșterea inegalității economice și la un sentiment că, deși participarea politică democratică a crescut, impactul acesteia a fost în scădere. Solidaritatea și bunăstarea s-au oficializat în Drepturi ale Omului ca un minim dincolo de care nu trebuie trecut, procesat în principal prin instanțele de stat, europene și internaționale. În plus, războaiele iugoslave și expunerea tot mai mare la terorism, le-au amintit oamenilor cât de fragilă ar putea fi pacea și bunăstarea și au condus la creșterea sentimentului de insecuritate. Astăzi, nemulțumirea a dus la sporirea sprijinului pentru populismul de dreapta, șovinism și xenofobie. Partidele care în urmă cu doar 10, 15 ani erau considerate o extremă marginală, acum fac parte din parlamente și guverne. Mai mult decât atât, evenimente precum Vestele galbene (Yellow Vests), Brexit, în prezent Black Lives Matter și alte mișcări de protest în Europa arată dezamăgirea oamenilor față de sistem ca atare.
Este un proiect educativ și de dezvoltare instituțională atâta vreme cât niciuna dintre țările participante în proiect nu sunt dintre membrii fondatori ai UE. Comemorarea documentată a acestor evenimente prin intermediul cercetării academice și artistice, a conferințelor și a expoziției itinerante vor îmbunătăți cunoașterea, credința și participarea cetățenească a membrilor într-o Uniune Europeană înțeleasă ca un program socio-economic iar aceasta îi va invita [să participe] la istoria comună a Uniunii Europene. Difuzarea capilară, prin interviuri, site-ul interactiv și arhiva care va include persoane care, de obicei, nu fac parte din instituțiile și acțiunile democratice participative, oferindu-le – mai degrabă decât a privi aceste evenimente ca pe un lucru istoric din trecut – sentimentul de a contribui la procesul continuu de construcție către orizonturile și valorile păcii, libertății și bunăstării.
Proiectul include interviuri realizate cu profesori, artiști, activiști, factori de decizie și alte persoane publice și mai important discuții cu populații diverse (în ceea ce privește locul, vârsta, etnia, naționalitatea, condițiile socio-economice, statutul cetățenesc, genul, etc.), persoane care, de obicei, nu participă la dezbaterile publice democratice. Pe de o parte, interviurile vor educa despre conceptele de pace, libertate, drepturi și bunăstare, pe de altă parte vor genera un sentiment de istorie comună și vor crește gradul de conștientizare pentru participarea democratică. Acestea vor aduce Declarația și Proclamația mai aproape de vieța de fiecare zi a oamenilor chestionând ce pot face ei înșiși, precum și instituțiile statului și UE, pentru a trasforma orizonturilor prezentate de aceste evenimente accesibile în ziua de azi. Incluziunea și participarea personală vor contracara populismul, extremismul și intoleranța prin modificarea percepției (greșite) a „ierarhiei de apartenență” în cadrul UE.

PARTNERS:

Curatoriat de Noa Treister, Livia Pancu, Sezgin Boynik, Alexander Nikolic, Florin Bobu

CONDIȚII DE PACE / CONDITIONS OF PEACE este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și beneficiază de sprijinul programului Europe for Citizen al Uniunii Europene. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

“The European Commission’s support for the production of this publication does not constitute an endorsement of the contents, which reflect the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.”

Rab_rab_press_logo_web
logo ucitelj green_x

În acest proiect am reunit organizații activiste sau de artă care au identificat lipsa unei viziuni a păcii precum și reproducerea constantă a unor relații sociale ce conduc la război ca factorii principali ce amenință Europa în acest moment. Fie că războiul reprezintă continuarea politicii sau vice-versa, pacea nu apare în această ecuație. Reprezintă așadar pacea un efort politic? Capitalismul și forma sa neo-liberală în mod special, a externalizat (privatizat și externalizat) costurile democrației în producție precum și în instituțiile de stat. Într-un astfel de sistem drepturile omului nu sunt inerente și imanente ci o altă formă a drepturilor de proprietate, iar viața însăși este comodificată precum este foarte clar demonstrat acum, în perioada COVID-19.
Scopul proiectului este de a întări pacea și democrația în Europa prin rememorarea activă a Declarației Schuman și a Proclamației Cartei Drepturilor Fundamentale a Unieunii Europene ca momente de bază a realizării păcii – prima pentru construcția unor instituții politice comune care să asigure cooperare economică și o distribuție a resurselor publice, a doua pentru garantarea unor libertăți de bază, participare și securitate socio-economică.
Conceptele de “pace mondială” și de “bunăstare” au dispărut momentan din discursul contemporan. Pacea mondială, cea despre care se vorbește în deschiderea Declarației Schuman, a devenit un orizont de așteptare doar în urma a două războaie mondiale și a unei importante recesiuni economice, evenimente ce au determinat o imensă distrugere de vieți omenești, mijloace de producție și cultură. Perioada ce a urmat războiului a fost una de înnoire a fiecărui aspect al vieții în Europa și care a însemnat o profundă înțelegere a faptului că pacea, libertatea și bunăstarea sunt valori interdependente, care se împletesc. Proiectul dorește să dezvolte cunoașterea și dezbaterea acestor evenimente istorice precum și a conceptelor cheie care au stat la baza acestora precum și relevanța acestora în ziua de azi, în special în rândul tinerilor, cu scopul dezvoltării unui simț al istoriei comun ce are potențialul de a reduce atractivitatea populismului și extremismului.
Odată cu intensa creștere economică, după cel de-al Doilea Război Mondial, conceptul de bunăstare a apărut sub forma statului bunăstării sociale în Europa de Vest și sub forma socialismului în Estul Europei, incluzând democratizarea și solidaritatea dintre țările europene și neeuropene. Cu toate acestea, criza economică a anilor ’70 și globalizarea, au adus o nouă paradigmă, cea a neoliberalismului occidental, cu concepte de bază precum piață liberă și financializare, precum și individualism și concurență ca relații sociale. Acest lucru a dus la creșterea inegalității economice și la un sentiment că, deși participarea politică democratică a crescut, impactul acesteia a fost în scădere. Solidaritatea și bunăstarea s-au oficializat în Drepturi ale Omului ca un minim dincolo de care nu trebuie trecut, procesat în principal prin instanțele de stat, europene și internaționale. În plus, războaiele iugoslave și expunerea tot mai mare la terorism, le-au amintit oamenilor cât de fragilă ar putea fi pacea și bunăstarea și au condus la creșterea sentimentului de insecuritate. Astăzi, nemulțumirea a dus la sporirea sprijinului pentru populismul de dreapta, șovinism și xenofobie. Partidele care în urmă cu doar 10, 15 ani erau considerate o extremă marginală, acum fac parte din parlamente și guverne. Mai mult decât atât, evenimente precum Vestele galbene (Yellow Vests), Brexit, în prezent Black Lives Matter și alte mișcări de protest în Europa arată dezamăgirea oamenilor față de sistem ca atare.
Este un proiect educativ și de dezvoltare instituțională atâta vreme cât niciuna dintre țările participante în proiect nu sunt dintre membrii fondatori ai UE. Comemorarea documentată a acestor evenimente prin intermediul cercetării academice și artistice, a conferințelor și a expoziției itinerante vor îmbunătăți cunoașterea, credința și participarea cetățenească a membrilor într-o Uniune Europeană înțeleasă ca un program socio-economic iar aceasta îi va invita [să participe] la istoria comună a Uniunii Europene. Difuzarea capilară, prin interviuri, site-ul interactiv și arhiva care va include persoane care, de obicei, nu fac parte din instituțiile și acțiunile democratice participative, oferindu-le – mai degrabă decât a privi aceste evenimente ca pe un lucru istoric din trecut – sentimentul de a contribui la procesul continuu de construcție către orizonturile și valorile păcii, libertății și bunăstării.
Proiectul include interviuri realizate cu profesori, artiști, activiști, factori de decizie și alte persoane publice și mai important discuții cu populații diverse (în ceea ce privește locul, vârsta, etnia, naționalitatea, condițiile socio-economice, statutul cetățenesc, genul, etc.), persoane care, de obicei, nu participă la dezbaterile publice democratice. Pe de o parte, interviurile vor educa despre conceptele de pace, libertate, drepturi și bunăstare, pe de altă parte vor genera un sentiment de istorie comună și vor crește gradul de conștientizare pentru participarea democratică. Acestea vor aduce Declarația și Proclamația mai aproape de vieța de fiecare zi a oamenilor chestionând ce pot face ei înșiși, precum și instituțiile statului și UE, pentru a trasforma orizonturilor prezentate de aceste evenimente accesibile în ziua de azi. Incluziunea și participarea personală vor contracara populismul, extremismul și intoleranța prin modificarea percepției (greșite) a „ierarhiei de apartenență” în cadrul UE.