Andrei Timofte, Peretele de calciu al unui mic-burghez, expoziţie, 1 martie - 30 mai 2019, tranzit.ro/ Iasi, str. Al. Lăpuşneanu, nr. 7-9, Iaşi

PERETELE DE CALCIU AL UNUI MIC-BURGHEZ este o intervenție artistică care constă în aplicarea unei tencuieli albe de calciu strălucitor cu granulație mica (colocvial cunoscută drept „calciu”) intr-un spațiu al secției de murală la Facultatea de Artă a UAGE Iași precum și în spațiul de proiecte al tranzit.ro/ Iași. Cele două instituții de artă sunt considerate de artistul Andrei Timofte ca fiind reprezentative pentru scena de artă contemporană şi pentru producţia de discurs aflate la intersecția dintre interesele globale si cele locale. Lucrarea reproduce decorațiile de interior ale unor clădiri publice din spațiul românesc dar și ale multor apartamente din timpul socialismului când, odată cu dezvoltarea urbanismului, această tehnică de decorare și armare a pereților devenise extrem de populară.

„Intervenția îmbină materialitatea specifică practicilor de amenajări de interior și căderea în desuetudine a unor practici de artă murală înrudite precum producția de mozaicuri la scară mare, decorația modulară, design-ul de factură Bauhaus ș.a.m.d.. Majoritatea acestor tehnici au fost promovate în spatiul local de către practicieni membri ai unor instituții publice precum Uniunea Artiștilor Plastici și susținute educațional pe termen lung de către departamentul de Artă Murală al Facultății de Arte Vizuale și Design, Universitatea Națională „George Enescu”, Iași.” (Andrei Timofte)

Istoria acestui tip de tencuială continuă după anul 1990, atunci când a fost asociat cu vremurile și retorica ideologică de înainte de 1989 și a început să fie rapid eliminat. Între „câştigătorii” tranziţiei îi putem identifica şi pe cei care dispun de mijloacele financiare de a-şi renova şi „moderniza” spaţiul de locuit. Dinamica economică a tranziției a generat un proces prin care acest tip de decorație interioară a devenit un adevărat “marker de clasă” – el indicând exact acea pătură socială lipsită de mijloacele economice, sociale sau culturale (pătura oamenilor săraci, a celor singuri sau în vîrstă și/sau a celor cu o minimă educație formală) ce ar fi permis renovarea spațiilor de locuit în raport cu noile necesități și aspirații ale societății românești aflată în plină ascensiune capitalistă.

„Astfel, începând cu anii 2000, decorație devine un stigmat al oamenilor săraci, care nu dispun de fonduri pentru a renova apartamentele în care trăiesc. În funcție de clasa socială din care provine proprietarul, decorația era însoțită de stucaturi din ghips amplasate la baza de sus a pereților și în jurul corpurilor de iluminat sau era integrată în alte forme de decorație murală modernistă.” (Andrei Timofte)

Proiectul lui Andrei Timofte produce, așadar, un cadru de reflecţie asupra dorințelor și aspirațiilor claselor de mijloc din Romania contemporană şi subliniază modalitatea în care acestea şi-au modelat preferintele culturale în perioada tranziţiei de la socialism la capitalism. Putem observa de asemenea și o anumită contradicţie “fondatoare”, fundamentală pentru aceste clase de mijloc noi formate: cultivarea unei imagini de sine de “promotori ai modernitatii” (cei care renovează) se suprapune peste nevoia uneori nejustificată şi anti-modernă a acestora de diferenţiere socială și culturală faţă de păturile mai puțin privilegiate din punct de vedere economic ale societăţii.

Livia Pancu & Florin Bobu, Februarie 2019

PERETELE DE CALCIU AL UNUI MIC-BURGHEZ (THE CEMENT PLASTER FINISH WALL OF A PETIT BOURGEOIS) is an artistic intervention consisting in the application of a white, glittery, small-grain cement plaster finish (known in Romanian in familiar terms as “calciu”) in a room belonging to the mural art department of the Faculty of Art at UAGE Iași, as well as in the project space of tranzit.ro/ Iași. The artist, Andrei Timofte, believes that the two art institutions are representative for the contemporary art scene, as well as for the production of discourse at the intersection between global and local interests. The work reproduces the interior decorations found in public buildings from the Romanian space, as well as in many apartments during socialist times when, together with the development of urbanisation, this wall decoration and strengthening technique became extremely popular.
“The intervention combines the materiality specific to the interior decoration practices with the obsolescence of certain related practices of mural art such as the production of large-scale mosaics, modular decoration, Bauhaus type design etc.. Most of these techniques have been promoted in the local space by practitioners who belonged to public institutions such as the Artists’ Union, and supported in the long term in education by the Mural Art department of the Faculty of Art at the “George Enescu” National University in Iași.” (Andrei Timofte)
The history of this type of rendering continued after 1990, when it was associated with the times and the ideological rhetoric used before 1989, and therefore quickly pushed out of the way. Some of the “winners” of the transition period are those who had the financial means to refurbish and “modernise” their living space.
The economic dynamics of the transition period generated a process through which this type of interior decoration became a genuine “class marker”, as it indicated precisely that social stratum that was lacing the economic, social or cultural means (the poor, those who had ended up living on their own, he elderly and/or those with only a minimal formal education) that would have allowed them to refurbish their living space according to the new requirements and aspirations of the Romanian society, now in the middle of capitalist ascension.
“Starting with the 2000s, this type of decoration became a stigma of the poor, of those who did not have the money to refurbish the apartments they lived in. Depending on the social origin of the owner, the decoration was accompanied by plaster moulds affixed at the top of the walls and around lighting fixtures, or integrated in other, more modernist forms of mural decoration.” (Andrei Timofte)
Andrei Timofte’s project produces therefore a frame of reflection on the desires and aspiration of the middle classes in contemporary Romania and highlights the manner in which they have modelled their cultural preferences during the transition from socialism to capitalism. We also note an “establishment” contradiction which is fundamental for these newly formed middle classes: the cultivation of a self-image as “promoters of modernity” (those who refurbish) is superimposed on their often unjustified and anti-modern need for social and cultural differentiation from those strata of society that are less privileged from an economic point of view.
Livia Pancu & Florin Bobu, February 2019
Translation: Sorana Lupu

NARAȚIUNI CONCURENTE

+ MARIUS ALEXANDRU DAN șI ALEXANDRU ȚÎRDEA: NARAȚIUNI CONCURENTE

+ ANDREI TIMOFTE: PERETELE DE CALCIU AL UNUI MIC BURGHEZ

+ VAHIDA RAMUJKIC: DISPUTED HISTORIES

+ MANUEL MIREANU: MAREA UNIRE SI DISCURSUL ANTICOMUNIST

+ FLORIN POENARU: FOTBALUL CA ISTORIE A MEDIILOR

Andrei TIMOFTE (n. 1988, București) este un artist care trăiește și lucrează ca designer freelance în Iași, România. În prezent, este doctorand în arte vizuale la Facultatea de Arte Vizuale și Design, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Iași, unde desfășoară o teză teoretică și un proiect de cercetare artistică. Începând cu 2010, este membru activ al grupului artistic SATellite, împreună cu Delia Bulgaru și Alex Tărnăuceanu. Practica sa personală combină vise, experiențe personale „marcante” și fantezii futuriste în vederea traducerii realității într-o reprezentare vizuală hibridă, negociată prin acceptare empatică. Prin aportul unor medii diverse, este interesat de suprapunerea dintre producția culturală și politici ale spațiului local pentru a influența sfera publică urbană sau spații rurale, ce sunt vizitate și revizitate pe perioade mai lungi. Este preocupat de metode prin care design-ul și branding-ul cultural afectează viața zilnică și pot fi utilizate ca practici constructive către emanciparea umană.

Expoziția PERETELE DE CALCIU AL UNUI MIC BURGHEZ este parte a proiectului NARAŢIUNI CONCURENTE organizat de 1+1 în colaborare cu tranzit.ro/ Iași și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

sigla_nage

Andrei Timofte (born 1988, Bucharest) lives and works as an artist and freelance designer in Iasi, Romania. Currently, he is studying for a Ph.D. in visual arts, at the “Faculty of Fine Arts and Design”, University of Arts “George Enescu”, Iasi. Since 2010 he has been an active member of the SATellite group (Social Artistic Tendency) together with Delia Bulgaru and Alex Tarnauceanu. His artistic practice combines dreams, past ‘marking’ experiences and futuristic fantasies in order to translate into a hybrid representation of multiple reality negotiated through emphatic acceptance. Through various mediums, he is interested in the overlap between cultural production and local space policies and its capacity to influence the urban public sphere or rural areas that are visited and revised over longer periods. He is concerned with ways in which cultural design and branding affect daily life and can be used as constructive practices for human emancipation.