Fotbalul ca istorie a mediilor

Unul dintre elementele definitorii ale anilor 90 a fost ”nașterea televiziunii”, adică momentul în care acest mediu a devenit hegemonic ca formă de exprimare, formare a reprezentărilor și consum, fiind concomitent un fenomen global, chiar dacă articulat diferit conform specificului situațiilor locale. Revoluția română din 1989 sau Războiul din Golf din 1990 sunt îndeobște creditate ca fiind momentele politice cheie care au marcat această nașterea a epocii televiziunii globale, a transmisiunii directe cu acoperire și reverberații mondiale. Prezentarea își propune să analizeze modul în care nașterea hegemoniei televiziunii a dus la o nouă formă de economie politică a jocului de fotbal care, în forme exacerbate, dau încă conturul situației actuale.

Complementar studiilor existente care analizează fotbalul de după anii 90 din perspectiva neoliberalizării și corporatizării sale, prezentarea mea caută să surprindă transformarea fotbalului din perspectiva mediului prin care acesta este receptat și modul în care mediul în sine își pune în mod fundamental amprenta atât asupra jocului ca atare (stil de joc, strategii, etc.) cât și a economiei politice care îl subîntinde. Istoric, fotbalul a început ca o experiență vizuală – observarea sa directă pe stadion în ziua jocului, o experiență la care participau un grup restrâns de participanți pasionați. O dată cu dezvoltarea jocului și pe fondul industrializării accelerate de la final de secol 19 și în primele decenii ale secolului 20, fotbalul devine, pentru o masă crescândă de suporteri, o experiență textuală, iar spre mijlocul secolului 20, și una radiofonică. Foarte puțini suporteri vedeau efectiv un meci de fotbal, și în orice caz foarte rar. Fotbalul era o experiență de lectură a unor cronici și comentarii scrise într-un limbaj specializat. Începând însă încă din anii 80, dar mai ales din 90, acest mediu consacrat al experienței jocului de fotbal a fost înlocuit de televiziune, o întoarcere ecranată, dar de aceea plină de semnificații și consecințe, la experiența vizuală inițială a jocului de fotbal. În această tranziție de la ziar la televiziune, în această tensiune dintre medii prezentarea mea va ancora discuția despre fotbalul românesc în anii 90, dincolo, așadar, de povestea familiară a transformării fotbalului ca urmare a trecerii de la statul comunist la cel post-comunist.

Florin Poenaru are un doctorat în antropologie socială la Central European University și a fost Fulbright Visiting Scholar la City University of New York. Lucrează pe teme legate de clasă, post-socialism și teorii ale istoriei. Este co-editor al CriticAtac, co-fondator al Lefteast și autor Bilten. Ultima publicație: Locuri comune: clasă, anticomunism, stânga. Tact. 2017.