EXPOZIŢIE DE GRUP: PROPRIETATE (PROPERTY)

Expoziția Property /Proprietate reunește trei lucrări de artă contemporană ale artiștilor Mona Vătămanu & Florin Tudor, Ștefan Rusu și Andrei Nacu.  Prin recontextualizarea și re-punerea în circuit a unor lucrări de artă realizate de aceștia acum mai mult timp și în contexte radical diferite de cel actual,  dar și prin lucrări realizate special pentru aceasta, expoziția își propune o metodologie nouă de chestionare a pozițiilor ideologice asumate de autori în raport cu scopul acțiunii lor în sfera publică. Property /Proprietate urmărește inițierea unui moment de reflecție nou, moment încurajat și prin participarea artiștilor participanți la seminarul omonim coordonat de artista și curatoarea Noa Treister și realizat alături de alți artiști, activiști sau lucrători culturali.

“Seminarul va discuta problematica relației dintre individualitatea ca proprietate privată (creativitate individuală, invenție, inovație, antreprenoriat, calitatea de autor) și privilegii (drepturi) sub forma proprietății fizice sau intelectuale, creației, cunoașterii, producției ca relație socială sub forma proprietății colective, Commons sau proprietatea deținuta de societate.” (Noa Treister)

Curatoriat de Florin Bobu și Livia Pancu

La începutul anilor nouăzeci am fost martorii felului în care, după eşecul ideii proprietăţii comune în estul socialist, pământul cooperativelor a fost înapoiat proprietarilor originali. Acest lucru a fost realizat în numele restaurării drepturilor legale ale proprietarilor de la care reforma a confiscat pământul, în anii cincizeci. Atunci, reformiştii acelor timpuri, încercau la rândul lor o redistribuire a pământului şi a da o şansa celor săraci prin transformarea unei întregi societăţi şi fortându-i să înveţe despre împărţirea la comun a lucrurilor. Acum, aici, în estul postsocialist, în ultimii ani, am fost martori din nou procesului de redistribuţie în care de această dată băncile şi alte corporaţii private speculează şi iau pământul de la mulţi oameni prin folosirea creditelor şi împrumuturilor. Pământul şi distribuirea pământului înseamnă valută, reformă sau sărăcie, depinzând de condiţiile geografice, istorice sau socio-politice.  Acum câţiva ani, în Venezuela, pământul a fost redistribuit oamenilor mai săraci astfel încât să le ofere o şansă de a-şi începe propriile mici ferme, auto-suficiente. Oamenii foloseau banda casetelor analog VHS pentru a îngrădi pământul şi a crea unităţi mai mici, întâmplătoare, pentru a găzdui familiile. Foloseau un produs depăşit al societăţii noastre consumeriste pentru a delimita spaţiul într-o modalitate arhaică pentru a pune în scenă o nouă situaţie.

„Recent m-am plimbat de-a lungul Bld.Unirii, unde chiar locuiesc într-un apartament. L-am obţinut de la statul român pe la începutul anilor ’90, atunci când mă stabilisem la Bucureşti şi obţinusem cetăţenia română. Înainte de a veni în România, am locuit la Leningrad (Sankt Petersburg) unde am studiat sculptură monumentală. Fusesem deja student la Academia de Arte I.E.Repin când am privit la ştiri (programul VREMEA) imagini cu Bld. Victoriei Socialismului (astăzi Bld. Unirii) în constructive, preluate de la TVR şi transmise la pachet cu desfăşurarea evenimentelor bulversante din Decembrie 1989. Nu puteam să-mi imaginez că, la distanţă de câţiva ani, voi locui pe acel bulevard.

Faptul că apartamentul este situat pe un bulevard conceput și construit în perioada socialistă a însemnat un interes permanent pentru investigarea semnificațiilor simbolice, a standardelor de locuit și a relației dintre blocurile de locuit și Casa Poporului. Raportul dintre planul apartamentului (garsonierei) și a Casei Poporului (1:1) este un punct de pornire pentru participarea mea în cadrul seminarului și expoziției cu titlul “Proprietatea”. Elementul esențial îl constituie relația dintre spațiu privat al apartamentului și cel public, al Casei Poporului, sensul cărora poate fi modificat prin suprapunerea planurilor. Spaţiul Casei Poporului, în care se află Parlamentul României, este astăzi restricționat din motive de securitate și limitat pentru public, în timp ce spațiul unui apartament poate deveni public și deschis pentru toată lumea.

Intervenția în spațiul tranzit.ro din Iași este o investigare a raportului dintre spațiul public și spațiul privat, astfel, suprapunerea planului apartamentului peste spațiul tranzit produce o tensiune între cele doua tipuri de proprietate.“ (Ştefan Rusu, aprilie 2018)

Ediție limitată – 10 exemplare numerotate și semnate;
Copertă cartonată învelită în foaie de cort din dotarea Armatei Române în anii 80;

Cele 270 de imagini includ toate stop-cadrele din singurele 10 secunde înregistrate cu momentul propriu-zis al execuției lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu, din 25 decembrie 1989. (sursă: Arhiva Televiziunii Române, Colecția “Revoluţia Română în Direct”)

Lista lucrărilor:

Mona Vatamanu & Florin Tudor, Land Distribution, installation, 2010-2014

Ştefan Rusu, Apartamentul Din Bld. Victoria Socialismului, intervenţie în spaţiul public, 2018

Andrei Nacu, În aproape fiecare cadru, 2016

Mona Vatamanu & Florin Tudor, născuți 1968/1974, lucrează împreună din 2000.
Expoziții solo: stones, too, feel, Neue Galerie, Innsbruck, 2017; Prapadenia pamantului, Salonul de proiecte, Bucharest, 2016; Flying Utopia, tranzit.sk, Bratislava, 2015; Le monde et la dette, D+T Project, Brussels, 2015; I do not know the real story which happens there, Argos Centre for Arts and Media, Brussels, 2014; 46°19′41″N 23°12′44″E Geamana, Andreas Huber Gallery, Vienna, 2014; All that is Solid Melts into air, Extracity Kunsthal, Antwerp, 2013; I dreamt the work of another artist, Kunsthalle Lissabon, 2013; Powerlessness a Situation. Revolutie, Frankfurter Kunstverein, 2013; The order of things, daadgalerie, Berlin, 2012; Geometric Analogies, D+T Project, Brussels, 2012; Land Distribution, Lombard – Freid Projects, New York, 2011; All Power to the Imagination!, Secession, Grafischess Kabinett, Vienna, 2009; Mona Vatamanu & Florin Tudor, Surplus Value, BAK, basis voor actuele kunst, Utrecht, 2009; August, Andreiana Mihail Gallery, Bucuresti, 2008; Living Units, Project Room, Ludwig Museum, Budapest, 2003. Expoziții de grup: My sweet little lamb (Everything we see could also be otherwise), HDLU, Zagreb, 2017; Still (the) Barbarians, EVA Biennial, Limerick, 2016; Sensitive Zones, Does the map make the world? 49 Nord 6 Est – Frac Lorraine, Metz, 2016; All Men Become Sisters, Muzeum Sztuki ms2, Lodz, 2015; Ortstermin mit Leoni Wirth, Kunsthaus Dresden, 2015; What is to come has already arrived, MUSAC, Museo de Arte Contemporaneo de Castilla y Leon, 2015; A Luxury We Cannot Afford, Para Site, Hong Kong, 2015; Social Factory, 10th Shanghai Biennale, Power Station of Art, Shanghai, 2014; A History, Centre Pompidou, Paris, 2014; Something in Space Escapes Our Attempts at Surveying, Württembergischer Kunstverein Stuttgart, 2014; How to disappear completely, Kunstpavillon, Innsbruck, 2014; Report on the Construction of a Spaceship Module, New Museum, New York, 2014; Atlas of Modernity, The 20th and 21st Century Art Collection, ms2 Muzeum Sztuki, Lodz, 2014; Sights and Sounds, Global Film and Video, The Jewish Museum, New York, 2014; Meeting Points 7, Ten Thousand Wiles and a Hundred Thousand Tricks, M hka, Antwerp, 2013; Videonale.14, Kunstmuseum Bonn, 2013; Général Bordure, Centre d’art contemporain de Quimper, le Quartier, Quimper, 2013; eva International Biennial of Visual Art – After the Future, Limerick City, 2012; Untimely Stories, ms Muzeum Sztuki, Lodz, 2012; Untitled, 12^th Istanbul Biennial, 2011; Call the Witness, Roma Pavilion Collateral Event, 54th Venice Biennale, Venice, 2011; Shockworkers of the Mobile Image, 1st Ural Industrial Biennial, Ekaterinburg, 2010;
 Related Spaces, Ernst Museum, Budapest, 2010; Flying Down to Earth, 49 Nord 6 Est FRAC Lorraine, Metz, 2010; Over the Counter, Mucsarnok Kunsthalle, Budapest, 2010; Blind Spots, Akademie der bildenden Künste Wien, Vienna, 2009; 5th Berlin Biennial, When Things Cast No Shadow, KW Institute for Contemporary Art, Berlin, 2008;
 6. Gyumri Biennial, Transformation of History or Parallel Histories, Gyumri, 2008; Art as Gift, Periferic Biennial 8, Iasi; Like an Attali Report, but different: On fiction and political imagination, Kadist Art Foundation, Paris, 2008; 52nd Venice Biennial, Romanian Pavilion, Low-Budget Monuments, Venice, 2007; Terrorvision, Exit Art Gallery, New York, 2004.

Stefan Rusu (1964, Kâietu, Moldova) este artist vizual şi curator, actualmente stabilit la Bishkek, Kyrgyzstan. Agenda sa artistică și curatorială este strâns legată de procesele și schimbările survenite în societățile post-socialiste după 1989. Între anii 2005-06 a urmat Programul Curatorial în cadrul Institutului de Artă Contemporană Stichting DE APPEL din Amsterdam, unde a co-produs proiectul “Mercury in Retrograde”.

În 2010 a făcut o resedință artistică la Centre International d’Accueil et d’Echanges des Récollets, Paris unde a realizat proiectul – “Drifting Identity Station”, în cursul aceluiaș an urmează o resedință în SUA în cadrul programului ARTSLINK unde face o o cercetare și un schimb de experiență în cadrul programul curatorial de la California College of the Arts din San Francisco.

Transformări urbane și schimbările fundamentale survenite în sfera publică au stat la baza demersului curatorial – CHIȘINĂU – Arta, Cercetare in Sfera Publică (2010) – o platformă trans-disciplinară de investigare a discursurilor instituționale și politice dominante care au modelat peisajul urban al orașului în decursul istoriei recente.

Printre proiectele sale se număra “Apartamentul Deschis” – o replică la scara reală a unui apartament de tip socialist realizat la Chișinău (2009) în colaborare cu Asociatia Oberliht  și “Block-89” (2010) în cadrul proiectului KNOT din Warsovia. Ulterior a produs “Balconul Flotant” (2011) – o intervenție în cartierul residential Husby din Stokholm, care a abordat problema segregarii populației migrante, gentrificarea cartierului, laolaltă cu chestiunea privatizării “fâșiei verzi” din preajma cartierului ce urmează a fi radiată din țesutul urban.

Participarile sale recentе includ: “ART PROSPECT: URBAN OLUM – RETHINK, REDO, REVIVE” Festival de Art in Spatiu Public, cartierul Bayil, Baku, Azerbaijan, Festivalul de arta video VIDEO VORTEX XI:Video in Flux, Kochi-Muzeris, Kerala, India, Atelier si Simposion “PLAY/PAUSE, FF/REWIND-Shared Practices & Archaeologies of Media”, İ.D. Bilkent University din Ankara, si Festival pentru Arta si Cultura Digitala – FACE VALUE/Transmediale, 2018, Berlin.

Andrei Nacu (n. 1984) trăiește și lucrează în Londra. În practica sa artistică folosește fotografia documentară, albumul de familie și arhiva fotografică pentru a crea proiecte ce analizează intersecția dintre memoria personală și istoria socială. Lucrările sale recente includ video, instalație și performance, concentrându-se pe politica reprezentării și arheologie media. În prezent lucrează la Royal Anthropological Institute în Londra. A studiat fotografia la University of Wales, Newport, U.K. și la Universitatea Națională de Arte George Enescu, Iași.