SEZGIN BOYNIK: Theory of Image in Videograms of a Revolution (Teoria imaginii în Videogramele unei Revoluții)
Prezentare
Al. Lăpuşneanu, 7-9, Iaşi
Dacă punctul de plecare al metodologiei filmului lui Harun Farocki este de a testa limitele cunoșterii noastre (“ce știu eu?”), atunci întrebarea pe care doresc să o pun se referă la dispozitivele filmice ale acestei metodologii. În cazul lui Farocki, imaginile în sine permit ca acest dispozitiv euristic să funcționeze. Argumentând că povestirile lui Farocki nu sunt doar “chestii” care se potrivesc în filme, doresc să discut în ce mod funcționarea formală a dispozitivelor cinematice (cum ar fi dialectica contradicțiilor și excesul de informații) contribuie la această metodologie de învățare. În urma acestei introduceri teoretice, voi discuta despre teoria imaginii lui Farocki în lucrarea sa Videogramele unei revoluții, un documentar experimental despre Revoluția Română, realizat în colaborare cu Andrej Ujica în 1992. Având în vedere materialele disponibile despre film, voi discuta ce este “articularea filmului” în Videograme? În special, mă voi concentra asupra sensului ascuns, a scenariului latent și a indexului imaginilor din Videograme. Argumentând pentru un set mai complex de instrumente teoretice, voi discuta metodologia și politica imaginii la Farocki prin chestionarea reprezentării revoluției. Voi susține că, fără a înțelege înțelegerea marxistă a imaginilor lui Farocki ca rezultat al dialecției contradicțiilor, nu putem înțelege pe deplin problema violenței și a istoriei, care este prezentată în Videograme. (Sezgin Boynik, noiembrie 2018)
Acest program reprezintă o colaborare între 1+1 şi tranzit.ro/ Iaşi.
Principalul partener al tranzit.ro este Fundaţia Erste.
Prezentarea din Iaşi va fi transmisă live în cadrul programului aLIVE realizat cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Iaşi prin programul de finanţări nerambursabile 2016.
Seygin Boznik: Theory of Image in Videograms of a Revolution este rezultatul cercetării realizate de Seygin Boznik la Iaşi în cadrul proiectului TRECUT INCOMOD organizat de 1+1 în colaborare cu tranzit.ro/ Iaşi, Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.), Centrul Cultural German Iaşi şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
SEZGIN BOYNIK: Theory of Image in Videograms of a Revolution
Presentation
Al. Lăpuşneanu, 7-9, Iaşi
If the starting point of Harun Farocki’s film methodology is to challenge the limits of our knowledge (“what do I know?”), then the question I want to ask is about the filmic devices of this methodology. In the case of Farocki, it is the images themselves that enable this heuristic device to operate. By arguing that the stories of Farocki are not a mere “stuff” that he fits into films, I want to discuss in which way the formal operations of cinematic devices (such as dialectics of contradictions, and the excess of information) contribute to this methodology of learning. Following this theoretical introduction, I will discuss Farocki’s theory of image in his work Videograms of a Revolution, an experimental documentary about the Romanian Revolution made in collaboration with Andrej Ujica in 1992. By looking at the available materials on the film I will discuss what is the “filmic articulation” in Videograms? Especially I will focus on the hidden meaning, or the latent script, and the index of images in Videograms. By arguing for a more complex set of theoretical tools, I will discuss the methodology and the politics of image in Farocki through the question of representation of revolution. I will argue that without considering Farocki’s Marxist understanding of images as a result of the dialectics of contradictions, we are not able to fully understand the question of violence and history which is posed in Videograms. (Sezgin Boynik, November 2018)
Sezgin Boynik (1977), locuiește și lucrează la Helsinki. El și-a terminat doctoratul. la departamentul de Științe Sociale din cadrul Universității Jyväskylä, cu tema “Politica culturală a valului negru în Iugoslavia” din 1963 până în 1972. A publicat pe punk relația dintre estetică și politică, naționalismul cultural, internaționalizarea situaționistă și cinematografia iugoslavă. Editorul co-editat “Nationalism și artă contemporană” (cu Minna L. Henriksson, Rhizoma & EXIT, Prishtina, 2007) și coautor la “Istoria Punk și Underground în Turcia, 1978-1999” (cu Tolga Guldalli, BAS, Istanbul, 2008). În afară de activitatea de învățământ, este activ și ca artist conceptual. Printre articolele recente se numără “Colecțiile noi” (Retracing Images, Brill, Boston & Leiden, 2011), “Politica culturală a lui Dusan Makavejev” (Jurnalul Kino! Nr. 15, Ljubljana, 2011) Journal of Visual Art Practice 10: 2, Londra, 2011) “Arta sloganurilor – în două părți” (TKH nr 19 și 20, Belgrad, 2012), “Surrealismul social: teze istorico-materialiste despre misterul artei” spațiu, Viena, 2013), “Rădăcinile marxist-leniniste ale zenitismului” (Filmkollektiv, Frankfurt, 2013), “Counter-Godard: Anti-formalismul lui Makavajev” (Jurnalul Kino nr.15, Ljubljana, 2015) Privilegiile dezlănțuirii și neformulării anti-cunoașterii: ideologiile educației artistice “(Inca Press, Forms of Education, Seattle, 2016).
De asemenea, este autorul cărților artistice “Modelul contra-constructivist” (co-autor al ML Henriksson, Labyrinth Press, Stockholm, 2012), “Still Stealing Steel: Studiu istorico-materialist al lui Zaum” (Rab-Rab Publication, Tbilisi, 2014 ) și “Noise After Babel: Language Unrestrained” (Spector Books, Leipzig, 2015).
Este redactor la Rab-Rab: Jurnal pentru întrebări politice și oficiale în artă (www.rabrab.fi).
Sezgin Boynik (1977), lives and works in Helsinki. He has completed his Ph.D. in Jyväskylä University Social Science department on the topic of Cultural Politics of Black Wave in Yugoslavia from 1963 to 1972. He has been publishing on punk, relation between aesthetics and politics, on cultural nationalism, Situationist International, and Yugoslavian cinema. Co-edited reader “Nationalism and Contemporary Art” (with Minna L. Henriksson, Rhizoma & EXIT, Prishtina, 2007), and co-authored book on “History of Punk and Underground in Turkey”, 1978-1999 (with Tolga Guldalli, BAS, Istanbul, 2008). Apart from scholarly work he is also active as conceptual artist. Recent articles include “New Collectives” (Retracing Images, Brill, Boston & Leiden, 2011), “Cultural Policy of Dusan Makavejev” (Kino! Journal No. 15, Ljubljana, 2011), “Discontents with Theoretical Practices in Contemporary Art” (Journal of Visual Art Practice 10:2, London, 2011) “Art of Slogans – in two parts” (TKH no 19 and 20, Belgrade, 2012), “Social Surrealism: Historical-Materialist Theses on the Mystery of Art” (open space journal, Vienna, 2013), “Marxist-Leninist Roots of Zenitism” (Filmkollektiv, Frankfurt, 2013), “Counter-Godard: On Makavajev’s Anti-Formalism” (Kino! Journal No. 15, Ljubljana, 2015) and “Between Privileges of Unlearning and Formlessness of Anti-Knowing: Ideologies of Artistic Education” (Inca Press, Forms of Education, Seattle, 2016). Also he is author of artistic books “Counter-constructivist Model” (co-authored with M.L. Henriksson, Labyrinth Press, Stockholm, 2012),“Still Stealing Steel: Historical-Materialist Study of Zaum” (Rab-Rab Publication, Tbilisi, 2014) and “Noise After Babel: Language Unrestrained” (Spector Books, Leipzig, 2015). He is editor of Rab-Rab: Journal for Political and Formal Inquiries in Art (www.rabrab.fi ).