Valentin Cernat & Mihai Șovăială
Cartea „4m3″ reprezintă unul dintre primele rezultate ale proiectului dezvoltat pe canalul Dunăre-Marea Neagră. Din urma cercetărilor de teren, dar și din diverse memorii scrise, am aflat că un prizonier avea o norma zilnică de patru metri cubi săpați. Interesați fiind de cele două lumi încrucișate am decis să executăm norma unui prizonier spre sfârșitul perioadei noastre de documentare pe malul drept al Canalului Dunării, între Medgidia și Agigea ca o formă de însușire a situațiilor trecute. Decizia luată a avut drept punct de plecare fotografia. Documentarea acțiunii prin utilizarea fotografiilor a fost o formă de a aduce memoria într-o reprezentare grafică. Deși păstrăm estetica imaginilor din anii ’60, care probabil amintesc de „Self Burial”, Keith Arnatt, seria fotografică „4m3″ vorbeste în primul rând despre acțiuni imaginate, goluri ale timpului prezent.
„Artiștii Valentin Cernat și Mihai Șovăială, reprezentanți ai unei generații care nu a experimentat comunismul direct, și-au propus o întâlnire cu oamenii și memoria acestui loc saturat de istorie (…).Ca încercare de cunoaștere și înțelegere operată cu un instrumentar plasat la granița artei cu antropologia vizuală, proiectul a demarat cu o cercetare de teren în care cei doi au documentat zona Constanța – Cernavodă – Poarta Albă străbătând cu piciorul drumuri monotone, pustii, prăfuite, punând întrebări localnicilor, inventariind relicve comuniste: monumente, narațiuni, construcții abandonate.
Cei doi au performat ulterior pe mal, în apropierea fostei Colonii Poarta Albă, un reenactment al ritualului de muncă impus zilnic prozonierilor de la Canal: săparea unei gropi de patru metri cubi.” (trad. din „Arta ca tehnică a libertății în era corpurilor docile”, Raluca Nestor (Oancea)), postfață „4m3”)
Ulterior am aflat despre existența rapoartelor declasificate ale CIA-ului. Acestea oferă o imagine de ansamblu a lagărele de concentrare a forței de muncă din anii 1949-1954. Având în vedere că toate poveștile legate de acea perioadă sunt în mare parte reprezentate de povesti personale subiective, am decis să punem rapoartele împreună generând astfel o imagine foarte obiectivă în tot cuprinsul documentației existente din perioada construcției Canalului.
„Rapoartele publicate în acest volum mărturisesc o perioadă în care natura și populația regiunii au fost modelate de prerogative foarte diferite de cele ale zilelor noastre. Construcția canalului Dunăre-Marea Neagră, la care se referă aceste documente, a fost realizată în două etape separate. (…) În prima etapă (1949-1955), care a coincis aproximativ cu ultimii ani ai lui Stalin, multă muncă a fost făcută manual”.
„Fișierele CIA prezentate mai jos pun la index dinamica operațională a proiectului, în maniera curată, birocratică a serviciului secret. Nimic important nu scapă din vedere: sediul agenții Agitprop, instalațiile militare, gardienii și prizonierii, barăcile din lemn, depozitele și infirmerii, centrele educaționale, cantitatea de piatră excavată, folosirea echipamentului, proveniența lui etc. Toate aceste informații sunt scrise cu meticulozitate”. (trad. din „Regimurile politice ale adevărului: Cazul canalului Dunăre-Marea Neagră”, Ovidiu Pop, prefață „4m3”).
Detaliile designului cărții „4m3″ reflectă în întregime conceptul proiectului nostru. Este important de subliniat faptul că publicația a fost tipărită folosind ca tehnică Risografia, păstrând dimensiunea oficială a documentelor U.S. Executive. Procesul de imprimare la rece a fost ales atât din motive estetice, cât și pentru faptul că cerneala se usucă cu greu.
După câteva luni de la acțiunea noastră pe malul drept al Canalului, Google Maps își actualizează imaginile și astfel capturează deschiderea la sol de 1/4m. Prin urmare, traducem grafic pe copertă reprezentarea abstractă, 2D, a sapăturii și coordonatele sale GPS.
Textele lui Ovidiu Pop și al Ralucăi Nestor (Oancea), dimpreună cu rapoartele CIA, sunt tipărite pe hârtie Holy Bible (45g/m2), în timp ce coperta și documentația fotografică a acțiunii performative sunt imprimate pe hârtie Woodstock Blu (80g/m2 și 130g/m2).
Intenționat servind întregului concept al proiectului, la închiderea cărții cititorul rămâne cu mâinile murdărite de cerneala neuscată a risografului.
Prin coincidență, cartea „4m3″ a fost tipărită în 2017 de către Choriso Press la Atelier Fabrik pe locul unei foste închisori CIA din București.
Short Presentation of the book ”4m3”
The book ”4m3” represents one of the first results of our work on the Danube-Black Sea Canal. Throughout the research, both on the field and in libraries, we found out that the norm of digging for a prisoner was four cubic meters per day. At the end of our work on this terrain of the right bank of the Danube Canal between Medgidia and Agigea, as a form of appropriation of the past situations and triggered by two clenching worlds, we decided to dig this norm in a day. It was a decision we took as photographers. Documenting the action
using photo images was a form of bringing the memory into its graphic representation. Although it wears the esthetics of the 60s image making which probably reminds of Keith Arnatts Self Burial, the ”4m3” documentary photographic series talk more about imagined acts, and gaps, holes of the present time.
Artists Valentin Cernat and Mihai Șovăială, representing a generation that has not experienced communism firsthand, tasked themselves with encountering the people and the memory of this history …. As an attempt to know and understand, with instruments bordering on art and visual anthropology, the project opened with a field research in which the two documented the Constanța – Cernavodă – Poarta Albă area, travelling by foot on monotonous, deserted, dusty roads, querying locals, inventorying communist relics: monuments, narratives, abandoned buildings.
The two have later performed on the shore, close to the former Poarta Albă colony a reenactment of the daily work ritual imposed to the prisoners of the Canal: the digging of a four cubic meters hole. (Raluca Nestor (Oancea), afterword the book, Art as Liberating Technique in the Age of Docile Bodies)
After a short time, we found out about the existence of declassified CIA reports that captured an important image of the labour concentration camps between 1949 and 1954. Willing to enrich the existing documentation of the Canals construction with a very objective approach, we decided to put the reports together, bearing in mind that all the stories related to that period are mostly represented by subjective personal stories.
”The reports published in this volume testify to a period when the regions nature and population were molded by very different prerogatives that those of today. The construction of the Danube-Black Sea Canal, to which these documents refer, was accomplished in two separate stages. … In the first stage (1949-1955), which roughly coincided with the last years of Stalins rule, much work was done manually.”
”The CIA files presented below index the operational dynamic of the project in the clean, bureaucratic manner of the secret service. Nothing of importance escapes its view: the headquarters for the Agitprop officers, the military facilities, the guards and the prisoners, the wooden barracks, the warehouses and infirmaries, the educational centers, how much stone is excavated, using which equipment, of which provenience etc. All this information is written down meticulously.” (Ovidiu Pop, foreword of the book, ”Political Regimes of Truth: The Case of the Danube-Black Sea Canal”)
The ”4m3” books design details reflect entirely the concept of the project. Important to mention, the book was printed on risograph using the US executive official documents size. The cold printing process was not only chosen for its nice looking specifications but also because the ink is hardly getting dry.
Few months after we dug four cubic meters, Google Maps updated its images and captured the 1:4 ground opening. Therefore on the cover could be found the 2D abstract representation of the digging and its GPS coordinates.
Texts of Ovidiu Pop and Raluca Nestor (Oancea) together with the CIA Reports are printed on Holy Bible Paper (45g/m2), whilst the cover and the photo documentation of the digging action are on Woodstock Blu Paper (80gm/2, 130g/m2).
As for the whole project concept, closing the book will reveal ink stains rubbed off on the fingers as well impressions of the ones that browsed it.
By coincidence, the book ”4m3” was printed in 2017 by Choriso Press at Atelier Fabrik now situated in the place of a former CIA prison from Bucharest.
Mihai Șovăială sa născut în 1993 în Brașov, România iar momentan lucrează și trăiește în Leipzig, Germania. A obtinut un BFA în fotografie la Universitatea
Națională de Arte din București iar în prezent studiază fotografie la Hochschule für Grafik und Buchkunst în cadrul programului Meisterschüler. Activitatea sa este adesea angajată în fotografie, arhive și cărți. Lucrările sale recente au fost incluse în 4m3 la Alert Studio, București; în FOUND&LOST la Float Gallery, Atena; în 20 la Galeria Mobius, București și în RAUMKONZEPTE la FotoGalerie, Viena
Mihai Șovăială was born in 1993 in Brașov, Romania and is currently based in Leipzig, Germany. He received a BFA in photography at the National University of Arts in Bucharest, and at the moment he is studying photography at Hochschule für Grafik und Buchkunst in within the Meisterschüler program. His work is often engaged with photography, archives and books. His recent works has been included in 4m3 at Alert Studio, Bucharest; in FOUND&LOST at Float Gallery, Athens; in 20 at Mobius Gallery, Bucharest and in RAUMKONZEPTE at FotoGalerie, Wien.
Valentin Cernat (n. București, 1988) este un artist și student în ciclul de studii masterale al Royal Academy of Fine Arts Antwerp. El este licențiat mai întâi în Economia Mediului la Academia de Studii Economice București și apoi în Fotografie și Imagine Dinamică la Universitatea de Arte București.
Ulterior, interesul său s-a dezvoltat pe diverse paliere cum ar fi performance-ul și instalațiile, sculptura sau intervenții în spațiul public. Cernat explorează în lucrările sale noțiunile de interdependență a domeniilor spațiale și sociale, formarea reciprocă a centrelor și a periferiilor, spațiul public, memorie și
identitate. Totodată, el lucrează cu sunet și field recordings, interes care a devenit parte integrantă a practicii sale. Valentin Cernat prezintă emisiunea de radio “Index” la Radio Centraal din Antwerp.
Valentin Cernat (b. Bucharest, 1988) is an artist and master student of the Royal Academy of Fine Arts Antwerp. He obtained two bachelor degrees, one in Environmental Economics from Bucharest Academy of Economic Studies and one in Photography and Moving Image from the National University of Fine Arts Bucharest.
Afterwards, his artistic interest emerged on different layers, such as performance and installations, sculpture or interventions in the public space. Cernat is exploring in his works the notions of the interrelation of spatial and social domains, center and periphery mutual forming, public space and identity. Withal, he works with sound art and field recordings, which became an integral part of his practice. Valentin Cernat is also having the radio show ‘Index’ at Radio Centraal in Antwerp.