MINNA HENRIKSSON ȘI SEZGIN BOYNIK: NAȚIONALISM ȘI ARTĂ CONTEMPORANĂ
MICROREZIDENȚĂ, PREZENTARE PUBLICĂ SI SEMINAR
1 AUGUST 2017, ORA 19:00
2 AUGUST 2017, ORA 10:00 – 16:00

O discuție întinsă pe două zile cu Sezgin Boynik și Minna Henriksson: o prezentare și o sesiune de dezbatere a unor texte importante despre naționalism.

1 august 2017: ora 19:00 (tbc)

Prezentarea din prima zi începe cu descrierea contextului și conținutului antologiei noastre: Contemporary Art and Nationalism – Critical Reader / Naționalism și Artă Contemporană (publicat în 2007) care este un răspuns la o serie de expoziții despre arta din Balcani în importante instituții de artă europene. De aici vom trece către lucrări mai recente despre naționalism și artă.

Sezgin Boynik își va prezenta opiniile legate de rolul instituțiilor de artă în reproducerea unor ideologii naționaliste obiective și va adresa întrebări cu privire la contradicțiile dintre subiectivitățile artistice și aceste medieri instituționale. Minna Henriksson va prezenta lucrările sale artistice ce au ca subiect reproducerea naționalismului și fascismului în Finlanda. Ea se va concentra pe trei proiecte, unul care are ca subiect simbolul svasticii în Finlanda, altul ce are ca subiect istoria științelor rasiale în țările nordice și un al treilea despre rolul industriașilor hârtiei în sprijinirea mișcărilor de extremă dreaptă.

2 august, 2017: 10:00-16:00 (tbc)

În cea de-a doua zi vom discuta împreună două texte ce abstractizează discuția despre ideologiile naționaliste.

Textele propuse sunt:

Etienne Balibar: “THE NATION FORM: HISTORY AND IDEOLOGY”

Rastko Mocnik: “SUBJECT SUPPOSED TO BELIEVE AND NATION AS A ZERO INSTITUTION”

A two-day discussion with Sezgin Boynik and Minna Henriksson: a presentation and a session discussing some important texts on nationalism.

1st of August, 2017: 19:00

The presentation on the first day starts with introduction of the context and content of our book Contemporary Art and Nationalism – Critical Reader (published in 2007), which is a response to a series of exhibitions on Balkan art in important European art venues. From there we will move on to more recent works on nationalism and art. Sezgin Boynik will present his theses on the role of artistic institutions in reproduction of objective nationalistic ideologies and will open the question regarding the contradictions of artistic subjectivities with these institutional mediations. Minna Henriksson will introduce her artistic work dealing with construction and reproduction of nationalism and fascism in Finland. She will focus on three projects, one dealing with the swastika symbol in Finland, another with the history of race science in the Nordic countries and the third about the role of paper industrialists in supporting right wing movements.

2nd of August, 2017: 10:00-16:00

On the second day we will collectively discuss two texts that are abstracting the discussions on ideologies of nationalism.

The proposed texts are:

Etienne Balibar: “THE NATION FORM: HISTORY AND IDEOLOGY”

Rastko Mocnik: “SUBJECT SUPPOSED TO BELIEVE AND NATION AS A ZERO INSTITUTION”

Sezgin BOYNIK (1977), trăiește și lucrează în Helsinki. Și-a terminat doctoratul la departamentul de Științe Sociale de la Jyväskylä University pe tema politicilor culturale ale valului negru (Black Wave) dintre 1963 și 1972 din Yugoslavia. A publicat despre relația dintre estetică și politică, punk, naționalism cultural, Situaționism și cinema-ul Iugoslav. A co-editat antologia “Nationalism and Contemporary Art” (împreună cu Minna L. Henriksson, Rhizoma & EXIT, Prishtina, 2007) și este co-autor al volumului “History of Punk and Underground in Turkey, 1978-1999” (with Tolga Guldalli, BAS, Istanbul, 2008). În afară de munca sa academică este activ și ca artist conceptual. Între articolele sale recente amintim “New Collectives” (Retracing Images, Brill, Boston & Leiden, 2011), “Cultural Policy of Dusan Makavejev” (Kino! Journal No. 15, Ljubljana, 2011), “Discontents with Theoretical Practices in Contemporary Art” (Journal of Visual Art Practice 10:2, London, 2011) “Art of Slogans – in two parts”(TKH no 19 and 20, Belgrade, 2012), “Social Surrealism: Historical-Materialist Theses on the Mystery of Art” (open space journal, Vienna, 2013), “Marxist-Leninist Roots of Zenitism” (Filmkollektiv, Frankfurt, 2013), “Counter-Godard: On Makavajev’s Anti-Formalism” (Kino! Journal No. 15, Ljubljana, 2015) și “Between Privileges of Unlearning and Formlessness of Anti-Knowing: Ideologies of Artistic Education” (Inca Press, Forms of Education, Seattle, 2016). De asemenea, este autor al cărților de artă “Counter-constructivist Model” (co-autor împreună cuh M.L. Henriksson, Labyrinth Press, Stockholm, 2012), “Still Stealing Steel: Historical-Materialist Study of Zaum” (Rab-Rab Publication, Tbilisi, 2014) și “Noise After Babel: Language Unrestrained” (Spector Books, Leipzig, 2015). Este editorul revistei Rab-Rab: Journal for Political and Formal Inquiries in Art (www.rabrab.fi).

Sezgin Boynik (1977), lives and works in Helsinki. He has completed his Ph.D. in Jyväskylä University Social Science department on the topic of Cultural Politics of Black Wave in Yugoslavia from 1963 to 1972. He has been publishing on punk, relation between aesthetics and politics, on cultural nationalism, Situationist International, and Yugoslavian cinema. Co-edited reader “Nationalism and Contemporary Art” (with Minna L. Henriksson, Rhizoma & EXIT, Prishtina, 2007), and co-authored book on “History of Punk and Underground in Turkey, 1978-1999” (with Tolga Guldalli, BAS, Istanbul, 2008) Apart from scholarly work he is also active as conceptual artist. Recent articles include “New Collectives” (Retracing Images, Brill, Boston & Leiden, 2011), “Cultural Policy of Dusan Makavejev” (Kino! Journal No. 15, Ljubljana, 2011), “Discontents with Theoretical Practices in Contemporary Art” (Journal of Visual Art Practice 10:2, London, 2011) “Art of Slogans – in two parts”(TKH no 19 and 20, Belgrade, 2012), “Social Surrealism: Historical-Materialist Theses on the Mystery of Art” (open space journal, Vienna, 2013), “Marxist-Leninist Roots of Zenitism” (Filmkollektiv, Frankfurt, 2013), “Counter-Godard: On Makavajev’s Anti-Formalism” (Kino! Journal No. 15, Ljubljana, 2015) and “Between Privileges of Unlearning and Formlessness of Anti-Knowing: Ideologies of Artistic Education” (Inca Press, Forms of Education, Seattle, 2016). Also he is author of artistic books “Counter-constructivist Model” (co-authored with M.L. Henriksson, Labyrinth Press, Stockholm, 2012),”Still Stealing Steel: Historical-Materialist Study of Zaum” (Rab-Rab Publication, Tbilisi, 2014) and “Noise After Babel: Language Unrestrained” (Spector Books, Leipzig, 2015). He is editor of Rab-Rab: Journal for Political and Formal Inquiries in Art (www.rabrab.fi).

SEZGIN BOYNIK: THEORY OF IMAGE IN VIDEOGRAMS OF A REVOLUTION (TEORIA IMAGINII ÎN VIDEOGRAMELE UNEI REVOLUȚII)
PREZENTARE, 10 NOIEMBRIE 2018, ORA 18:00

AL. LĂPUŞNEANU, 7-9, IAŞI

Dacă punctul de plecare al metodologiei filmului lui Harun Farocki este de a testa limitele cunoșterii noastre (“ce știu eu?”), atunci întrebarea pe care doresc să o pun se referă la dispozitivele filmice ale acestei metodologii. În cazul lui Farocki, imaginile în sine permit ca acest dispozitiv euristic să funcționeze. Argumentând că povestirile lui Farocki nu sunt doar “chestii” care se potrivesc în filme, doresc să discut în ce mod funcționarea formală a dispozitivelor cinematice (cum ar fi dialectica contradicțiilor și excesul de informații) contribuie la această metodologie de învățare. În urma acestei introduceri teoretice, voi discuta despre teoria imaginii lui Farocki în lucrarea sa Videogramele unei revoluții, un documentar experimental despre Revoluția Română, realizat în colaborare cu Andrej Ujica în 1992. Având în vedere materialele disponibile despre film, voi discuta ce este “articularea filmului” în Videograme? În special, mă voi concentra asupra sensului ascuns, a scenariului latent și a indexului imaginilor din Videograme. Argumentând pentru un set mai complex de instrumente teoretice, voi discuta metodologia și politica imaginii la Farocki prin chestionarea reprezentării revoluției. Voi susține că, fără înțelegerea marxistă a imaginilor lui Farocki ca rezultat al dialecticii contradicțiilor, nu putem pătrunde pe deplin problema violenței și a istoriei, care este prezentată în Videograme. (Sezgin Boynik, noiembrie 2018)

SEZGIN BOYNIK: THEORY OF IMAGE IN VIDEOGRAMS OF A REVOLUTION
PRESENTATION

AL. LĂPUŞNEANU, 7-9, IAŞI

If the starting point of Harun Farocki’s film methodology is to challenge the limits of our knowledge (“what do I know?”), then the question I want to ask is about the filmic devices of this methodology. In the case of Farocki, it is the images themselves that enable this heuristic device to operate. By arguing that the stories of Farocki are not a mere “stuff” that he fits into films, I want to discuss in which way the formal operations of cinematic devices (such as dialectics of contradictions, and the excess of information) contribute to this methodology of learning. Following this theoretical introduction, I will discuss Farocki’s theory of image in his work Videograms of a Revolution, an experimental documentary about the Romanian Revolution made in collaboration with Andrej Ujica in 1992. By looking at the available materials on the film I will discuss what is the “filmic articulation” in Videograms? Especially I will focus on the hidden meaning, or the latent script, and the index of images in Videograms. By arguing for a more complex set of theoretical tools, I will discuss the methodology and the politics of image in Farocki through the question of representation of revolution. I will argue that without considering Farocki’s Marxist understanding of images as a result of the dialectics of contradictions, we are not able to fully understand the question of violence and history which is posed in Videograms. (Sezgin Boynik, November 2018)

Skip to toolbar